Când, de ce și ce citesc prietenele mele

Mi-am luat prietenele la întrebări despre citit și despre cărți, despre ce simt atunci când au în mână o carte și despre impresiile cu care rămân după o lectură sau alta. Au fost sincere și nostime și, mai mult decât orice, deschise să vorbească despre un lucru care face parte din ritmul lor de viață, care le pune întrebări și le dă răspunsuri, care le risipește plictisul și oboseala, care le face să zâmbească, să se simtă mai frumoase, mai puternice, mai deștepte. Ia vedeți ce a ieșit!:)

Moni (domeniul bancar)

Uneori citesc din pură vanitate! Nu, nu, nu îți da ochii peste cap, nu e vanitatea aia ”să dau bine citind”, eu am crescut într-o lume în care nu era ceva cool să citești, era ciudat să nu o faci!… Pentru că sunt cochetă, de-aia citesc! Pentru că îmi place cum arăt cu un zâmbet triumfător pe față atunci când dezleg un mister inainte să mi se dezvăluie într-o carte polițistă. Pentru că îmi place să simt sclipirea din ochii mei atunci când citesc o carte de aventuri. Obrajii mei capătă o roșeață naturală inegalabilă atunci când personajele se îndrăgostesc și își trăiesc poveștile în fața ochilor mei.

Citesc atunci când sunt tristă sau când sunt veselă, fără discriminare și fără nici cea mai mică idee despre ce va aduce lectura respectivă, căci ea poate schimba sau accentua o stare. Citesc de curiozitate, să văd ce o să se întâmple după, ce aport o să aibă. Citesc ca să învăț despre cum ar trebui să fie, ca să îmi aduc aminte pentru ce lupt zi de zi, ca să mă reobișnuiesc cu realitatea.

Uneori uit să citesc, pățiți și voi asta? Uit, nu am timp, uit să îmi fac timp….și intru în sevraj și nu îmi dau seama ce am și sunt agitată și țâfnoasă. Mi s-a întâmplat săptămâna trecută. Mi-am dat seama ce se întamplă atunci când, citind peste umărul unei doamne în troleu, m-am enervat că am ajuns la Universitate și trebuia să cobor! Ciuda a fost maximă pentru că nici nu mi-am dat seama ce citeam, nici autor, nici titlu, nimic. Era o doamnă la vreo 70 de ani și avea mănuși croșetate, asta m-a făcut să îi violez lectura. Nu regret nicio clipă! …a fost un moment bun, eu și doamna aveam același ritm de citit. Am ajuns la birou și mi-am comandat câteva cărți pe net. M-am liniștit și acum e mai bine așa, cu cărțile comandate…

Lea (artist vizual)

Citesc haotic de ceva vreme. Câte o pagină înainte să adorm, cu ultimele forțe, apoi câte o carte în câteva zile când ceva din mine se aliniază în mod bizar și o stare de calm se concretizează. M-am obișnuit cu relația asta haotică dar constantă și cred că e bine așa.
Citesc chestiuni destul de diferite și de cele mai multe ori două sau trei cărți în paralel, interesându-mă fiecare în egală măsură. De la Vonnegut (Cat’s Cradle cel mai recent) la fragmente aplicate pe un interes anume din Jung (Imaginea omului şi imaginea lui Dumnezeu) și terminând (sau începând altceva) cu lecturi fetish cum ar fi biografia celor de la 3 Sud-Est.
Cumva, văd o legătură între aceste 3 cărți și bănuiesc că ea se va materializa cât de curând în ceea ce lucrez. Așa se întamplă de cele mai multe ori.

Alina (artist vizual)

Cum să alegi o carte bună de citit atunci când nu ești bookaholic și nu vrei nici să recitești cărțile copilăriei din biblioteca părinților? Forma cea mai atrăgătoare pentru mine o reprezintă târgul de carte și cuvântul “promoție”. Te învârți printre standuri, răsfoiești câteva cărți cu coperți interesante și citești printre rânduri. Alegerea e evidentă: fără coperți groase care să te împiedice să o îndeși în geantă în drum spre serviciu și cât mai mult dialog ca să poți adormi liniștit seara.

De ce citesc? Ca să înlocuiesc televizorul seara înainte de culcare si ca să mă liniștesc după o zi de stres; ca să înlocuiesc telefonul atunci când nu am nimic de spus. Cum mă simt atunci când citesc? Liniștită. Dacă mă interesează subiectul, se face o liniște incredibilă în jurul meau, chiar și atunci când nu e .

Eu prefer cărțile cu dialog și acțiune clară, fără surprize și fără psihanaliză. Ca femeie, recunosc că uneori “înghit” și câteva “romanțe” a la “Coelho” care îmi măresc apetitul înainte de culcare:). Nu citesc mult, câteva pagini în fiecare seară.

Nu plec niciodată în vacanță cu cărțile la bagaj. Nu caut ultimele noutăți de pe piață, ci mai degrabă mă ghidez după instinct; dacă mi se pare interesant, verific autorul pe internet și caut o a doua poveste. Surpriza cea mai mare am avut-o cu ultima carte citită, The boy next door, pentru cunoscători “fumată”, pentru mine surpriză. Irene Sabateli a scris doar o carte…. mi-a placut foarte mult. Am cumparat-o de la un târg de la mare, cu text scris mare, nu îndesat, în poloneză (n.r. Alina trăiește de câțiva ani în Polonia), cu coperți ușoare, nici prea groasă, nici prea subțire.

Când citesc îmi imaginez multe, mai ales seara. Iar a doua zi am câteva subiecte de “discutat” cu mine însămi în timp ce lucrez, fac curat sau spăl vasele. Îmi imaginez cum arată personajele, cum arată orașul în care trăiesc. Îmi dau cu ruj pe buze, sunt mulțumită!

Dana (publicitate)

Nu știu ce simt atunci când citesc dar știu cum mă simt după. Am uitat multe din cărțile pe care le-am citit sau îmi amintesc foarte puțin din ele, dar am certitudinea că ceea ce sunt eu azi e o combinație între ceea ce am citit și muzica pe care am ascultat-o până acum. Mi-aduc aminte cum în adolescență mă simțeam LIBERĂ ori de câte ori aveam ocazia să mă trântesc în pat cu o carte și să închid ușa.

Anca (artist vizual)

Citesc pentru că-mi place. Citesc seara în pat, ziua în autobuz, câteodată în pauze, la serviciu. Îmi place să citesc și îmi place să mă las influențată de cărțile pe care le citesc, să trăiesc povestea. Câteodată îmi închipui că sunt în lumea lor fantastică. Îmi plac autorii contemporani, europeni în general. Am citit mult din noul val al literaturii franceze.

Nicoleta (designer floral)

Citesc atunci când mi se face dor de cărți… citesc mult la serviciu, în pauze. Îmi plac mai mult romanele pentru că sunt mai lungi și nu trebuie să mă despart prea repede de personaje. Citesc ca să mă detașez de toate, așa că, cu cât sunt mai lungi poveștile, cu atât mai bine.

Surse foto: doctravelusa.com, facebook.com