12 scriitoare și Nobel-ul pentru literatură

Vestea că Nobel-ul pentru literatură a fost câștigat anul acesta de o femeie – canadianca Alice Munro, considerată cea mai bună autoare de proză scurtă din lume – mi-a adus aminte și de alte câteva scriitoare care au primit în timp acest râvnit premiu. Nu le știam pe toate, așa că a fost o bucurie să fac lista celor 12 femei intrate până acum în istoria premiilor Nobel pentru literatură.

1909: Selma Lagerlöf , scriitoare de origine suedeză, autoarea cărții “The Wonderful Adventures of Nils” (“Minunata călătorie a lui Nils Holgersson”), pentru care s-a documentat trei ani (studierea naturii, a vieții păsărilor și animalelor). A fost prima femeie recompensată cu Nobel pentru literatură. Începând cu 1992, portretul lui Selma Lagerlöf se află pe bancnota de 20 de coroane suedeze.

1926: Italianca Grazia Deledda, ale cărei cărți sunt construite în jurul problemelor generale cu care se confruntă fiecare om: dragoste, păcat, fatalitate, moarte.

1928: Sigrid Undset, scriitoare de origine norvegiană, cunoscută mai cu seamă pentru trilogia de romane “Kristin Lavransdatter”, despre viața în Scandinavia în timpul Evului Mediu.

1938: Americanca Pearl S. Buck, care a primit acest premiu pentru “descrierile sale bogate și cu adevărat epice a vieții țăranilor din China – n.r. unde a trait o bună bucată de vreme – și pentru capodoperele sale biografice”.

1945: Gabriela Mistral, originară din Chile, prima femeie din America Latină onorată cu Nobel pentru literatură. În opera ei se regăsesc teme legate de identitatea Americii Latine, dragoste maternă, trădare.

1966: Nelly Sachs, scriitoare evreică de origine germană care a scris în poemele și piesele sale de teatru despre durerile evreilor din timpul Celui de-Al Doilea Război Mondial.

1991: Sud-africanca Nadine Gordimer ale cărei cărți – ce ating probleme precum moralitatea și rasismul, în special apartheid-ul din Africa de Sud- au fost mult timp interzise în țara sa.

1993: Americanca Toni Morrison, care semnează romane precum “The Bluest Eye”, “Song of Solomon”, “Beloved” ale căror personaje principale sunt femei și bărbați de culoare. Opera ei bazată pe teme gen incest, molestare, rasism au revoltat, de-a lungul timpului, nenumărate voci care au cerut cenzurarea cărților ei (până acum nu s-a întâmplat asta) .

1996: Wisława Szymborska, de origine poloneză, premiată cu Nobel pentru opera sa care,”cu o precizie ironică, permite contextului istoric și biologic să prindă viață în fragmente de realitate umană”

2004: Austriaca Elfriede Jelinek, scriitoare controversată, lăudată și hulită deopotrivă de critica literară, este autoarea unor romane precum “The Piano Teacher” (“Pianista”) și “Greed” (“Lăcomie”), ce vorbesc despre miturile societății contemporane, despre sexualitate și abuz, despre bătălia dintre sexe.

2007: Britanica Doris Lessing, care la 88 de ani a devenit cea mai în vârstă laureată din istoria Nobelului pentru literatură. “The Grass is Singing” (“Iarba cântă”), “The Golden Notebook” (“Carnetul auriu“) sunt printre cele mai cunoscute cărți ale sale ce conțin puternice mesaje anti rasism și anti Stalinism și care vorbesc despre libertatea femeii în societate.

2009: Herta Müller, scriitoare germană originară din România în a cărei operă se regăsesc teme legate de abuzurile regimului comunist sau de deportarea minorităților germane din România în gulagurile sovietice. “Leagănul respirației”, “Ținuturile joase”, “Călătorie într-un picior” sunt câteva dintre cărțile sale.